|
|
|
|||||||||||
|
|
ENFOQUE SOCIAL POR MIRA EXPOSICION DI MOSAIC ART NA FLORA MARKET ORANJESTAD (AAN): Nan ta hopi bunita mes pa mira! Ta trata aki di e exposicion cu tin e dianan aki den Flora Market.
Mosaic Art Studio Aruba di Omaira Silva, hunto cu algun participante, ta organizando e exposicion unico aki. Bo por pasa wak e exposicion di MOSAIC Art na Flora Market te cu April 7. Por mira aki e.o. Linda Schnog, Gladys Kock Yvonne van der Putten, Kavita Daryanani, Carole Habibe, Toeki Creutszberg Nando Bernabela, Lucia Madura, Jan Oduber. AWE MUCHANAN POR BIN TRAHA UN BUNITA LEISHI DI FOTO NA CERTIFIED ORANJESTAD (AAN): Stagiaire Zenia Loefstop di EPI ta organizando un otro actividad “Ban traha un bonita leishi di foto” den Certified. Durante e actividad creativo aki e muchanan lo traha un fotolijstje na unda despues nan por pega nan mesun potret of di nan mama, ruman of tata y despues colg’é.
E actividad aki tambe lo ta un bon regalo pa regala mami pa dia di mama. Zenia ta conta: “ E muchanan mester laga nan fantasia traha pa asina nan por dorna e fotolijstje cu diferente material manera glitters, macaroni, cocolishi y mucho mas.
Adhunto e potretnan di siman pasa unda e muchanan a traha nan ‘mesun’ puzzel. E actividad aki lo tuma lugar Diasabra 5 april na Certified entre 10:00 am te 12:00pm. Si bo yiu ta entre 5 pa 12 aña y si bo yiu ta desea pa participa, pasa libremente na Certified Mega Mall. E actividad ta tuma lugar na e entrada di Certified y e ta gratis. JUFFROUW STEFANIE A CUMPLI 1 AÑA NA ABC PEUTERSCHOOL ORANJESTAD (AAN): Juffrouw Stefanie Tromp a cumpli 1 aña trahando na ABC Peuterschool, y e ta haya pabien di tur su alumno nan di su groep y tambe di nos tur di ABC.
E aña aki juffrouw Stefanie lo bay sigui studia na hulanda y nos di Abc lo bay sinti su falta masha hopi mes, pero asina mes nos ta desee tur cos bon cu su estudio y si un dia e bolbe aruba semper e portanan di ABC lo ta hancho habri pa ricibie. Stef Pabien y no lubida nunka cu nos a aprecia bo trabao masha hopi, nunca no cambia y keda e mes un bunita persona cu bo ta. Mientras cu e ta sigui den contante renovacion: TELEFON CELULAR TA CELEBRA 35 AÑA DI EXISTENCIA ORANJESTAD (AAN): Bo por imagina cu e telefon celular tin caba 35 aña di existencia? Por ta ainda bo tin warda den bo ‘bahul di recuerdo’ e prome telefon celular cu bo a cumpra 12 of 13 aña pasa. Wel, si ta asina e articulo aki lo por ta di bo interes.
Aunke hopi hende por kere cu su aparicion ta hopi tempo despues, mester bisa cu e revolucion di e telefon movil a cuminza 35 aña pasa, ora cu dia 3 di April 1973 a ser presenta e prome telefon celular di e empresa Motorola, crea pa e ingeniero mericano Martin Cooper. Un telefon celular awendia por worde utiliza pa manda y ricibi ‘messages’, scucha musica den formato MP3, accede na bo agenda personal, saca potret, surf riba internet, chat, scucha radio, entre otro, y logico, tambe pa haci y ricibi yamadanan. Cu rednan mas avanza, manera esun di tipo 3G, cual ya caba tin riba mercado na Aruba, e celular tambe por worde usa pa wak television y midi e nivel di sucu den sanger, por ehemplo. Si nos ta wak den pasado, e telefon celular tabata algo poco menos cu un ‘trottoir tegel’: e tabata pisa 800 gram, tabata cuadra y grandi, poco elegante y hopi incomodo pa cana cune. Banda di esaki, pa colmo su bateria tabata descarga den solamente 30 minuut di combersacion, compara cu esun di awe cu por ta dura entre un pa tres of mas dia, depediendo di su uso.
Celular: e invento di Cooper a haya fundamento den e telefonnan di radio frecuencia, utiliza den e autonan di polis mericano desde 1947. Sinembargo, no ta sino te na e decada di 1970 cuando a yega na conta cu un tecnologia cu a permiti desaroya e servicio celular. Den forma di resumen, por bisa cu e rednan celular ta dividi un teritorio den areanan di servicio, tambe conoci den celula of celdanan. Cada celda tin un capacidad limita di frecuencianan, pero su capacidad ta mayor na esun cu por logra sin dividi e teritorio.
Mientras cu na 1990 na mundo tabata tin 11 miyon di telefonnan celular, e cifra aki a pasa na 500 miyon na 2000 y 1000 miyon na 2004. Na 2007 e cantidad di usuarionan di telefonnan celular a yega na 3 mil miyon, locual ta nifica cu mitad di e poblacion mundial tin un telefon actualmente. Te na e momento aki, e modelo di telefon celular mas bendi na e Nokia 110, cu na 2007 tabata worde utiliza pa 200 miyon persona, segun e buki di records Guinness. Mayoria di e consultornan di tecnologia mundial ta coincidi cu e telefonnan celular lo bira mas importante cu e computernan den e tereno di comunicacion, trabao y diversion di hende den un futuro cercano. |
|||||||||||
|
||||||||||||